Suveica Mamei Ruta din Mandra, pas cu pas alaturi de celebrul violonist roman, Alexandru Tomescu, prin China. Pe stradutele colorate, prin pietele suprapopulate, pe scena, in culise la autografe!
(reportaj Digi TV - povestea suveicii si preluarea acesteia de Alexandru Tomescu)
O suveică în Xiamen
Ca să le explic muzicienilor din China cu care am colaborat în luna martie a acestui an, despre obiectul pe care aveam să îl prezint, i-am întrebat: „Aţi văzut vreodată filmul „Fabulosul destin al lui Amelie Poulain”? Dacă da, vă amintiţi cum Amelie, pentru a-şi determina tatal să călătorească, i-a furat un pitic de grădină pe care i l-a dat unei prietene stewardesă. Aceasta din urmă trebuia fotografieze piticul în toate ţările în care ajungea şi să i le trimită prin poştă tatălui lui Amelie, ca venind din partea micului obiect decorativ.”
Cam pe acelaşi tipar se înscrie şi povestea a cărei protagonistă este o suveică, un obiect care a călătorit aproape în toată lumea. Am prezentat aşadar suveica la Xiamen , unde am avut un concert, dirijoarei Zheng Xiao Ying şi membrilor orchestrei, povestindu-le cum am preluat-o de la deţinătoarea ei, Alina Zară - strănepoata celei căreia i-a aparţinut. Acum o voi da mai departe pentru a călători spre Guadeloupa, Martinique, St. Maarten, La Romana, Catalina, Tortola, Antigua, Tenerife, Funchal, Malaga si Savona.
Mi-a plăcut de la bun început ideea de a plimba o suveică în lume. Întâi pentru că am un respect deosebit pentru lucrurile vechi, purtătoare de amintiri şi în al doilea rând pentru că această suveică este un simbol al multiculturalităţii. Un crâmpei de tradiţie românească se îmbibă de tradiţiile unor popoare aflate la mii de kilometri distanţă şi în acelaşi timp face cunoscut şi un mic fragment din cultura de origine.
Muzicienii de la Xiamen, unde am concertat, s-au bucurat când au văzut suveica, asta pentru că în general chinezii sunt un popor iubitor de tradiţie şi vestigii. Numai dacă ne gândim la fabulosul tezaur care a rămas intact în urma atâtor încercări ale istoriei, vom descoperi importanţa trecutului în cultura chineză. Suveica li s-a părut cu atât mai impresionantă cu cât venea dintr-o ţară despre care nu ştiau mult, a cărei culturi se află la mile distanţă de a lor. I-au admirat simplitatea şi structura care aminteşte de o sculptură de Brâncuşi şi au fost fascinaţi să afle istoria din spatele ei. Evident, au fotografiat-o intens şi pentru că sunt un popor migălos, au înţeles efortul care s-a ascuns în spatele creării ei.
Sunt încântat să predau suveica mai departe pentru ca ea să viziteze noi destinaţii. Eu unul, am rămas cu o amintire plăcută a unei experienţe inedite.
Alexandru Tomescu.
