Val Thorens, din Les Trois Vallees – cel mai mare domeniu schiabil din
lume, cu peste 600 km de partii, aflat la 2h de Geneva, din departamentul
Savoie (sau Savoia), Franta
Vazusem
ca suveica mai vizitase acest colt de lume, insa am zis sa-mi incerc
norocu’…care a si venit cu un raspuns pozitiv si cu suveica si cartea lui
Vasile Lupasc intr-o punga de plastic trimisa prin curier rapid cu 2 zile
inainte de plecare. Am introdus-o colegilor pe doamna Suveica, le-am spus povestea, si toti
asteptau cu nerabdare primele poze si
verdictul : invata sau nu invata suveica sa schieze J
Am plecat la drum, cu masina spre Oradea, ne-am luat prietenii si mai
departe am zburat de la Budapesta la Geneva, unde am ramas o zi pentru vedea
cum e acest oras despre care auzisem ca e unul dintre cele mai scumpe din lume. Suveica si-a ocupat frumos locul in
geanta si am luat-o la pas prin
oras…Geneva este marginita de Lacul Leman sau Geneva, cel mai mare lac natural din Europa de Vest
si totodata cel mare lac alpin, cu o suprafata de 581 km patrati. Granita
dintre Elvetia si Franta trece prin mijlocul lacului. Astfel, ca lacul Leman
este inconjurat de castele, sate sau orase, mai noi sau mai vechi, care se
oglindesc in apele lui limpezi.
Jetul de apa, simbolul orasului, ne-a atras ca un magnet, asa ca ne-am luat
bilete pentru cateva plimbari pe lac. Suveica, si-a dorit sa fie pozata asa ca
i-am facut pe plac..si cum sa nu vrea, cand arcul facut de jetul de apa, avea
aceasi forma ca si ea? J Cred ca s-au placut imediat, pentru ca dupa primele
fotografii am remarcat si un curcubeu…Sa fi fost dragoste la prima
vedere? hmmmm…
Ne-am plimbat apoi pe strazile
centrale, care abunda in magazine si reclame ale celor mai renumite marci de ceasuri elvetiene: Rolex, Hublot, Philipe
Patek, etc. Oras cosmopolit, locuit in proportie de peste 45% de straini, unde
mai multe organizatii internationale isi au sediul, ne-a dat impresia ca aici oamenii
sunt mai domoli, si ca totul functioneaza cu precizia unui ceas (!)…Intre
atatea obiecte de lux, m-am vazut obligata sa port suveica la mana, pe post de
bratara.. de lemn, frumoasa, de-a noastra..din Romania.
A doua zi, am plecat catre destinatia finala – Val Thorens, din Les Trois
Vallees – cel mai mare domeniu schiabil din lume, cu peste 600 km de partii,
aflat la 2h de Geneva, din departamentul Savoie (sau Savoia), Franta..
Si totusi, am mai facut o oprire, in orasul Annecy, prefectura
departamentului Haute-Savoie. Suveica a iesit iarasi din geanta si a alergat
grabita sa se oglindeasca in apele unui alt lac de aceasta data...
Ajungem in sfarsit in Val Thorens- 2300 m, ne inchiriem skiurile si
asteptam cu nerabdare prima zi de ski.. I-am facut suveicii cunostiinta cu
prietenii nostri, si s-a imprietenit de indata cu Andrei – clasa a2a si Vlad –clasa a4a, skiori neinfricati (spre
deosebire de subsemnataJ ) si care abia asteptau sa povesteasca colegilor despre
faptul ca au cunoscut suveica cea calatoare. Lumi, o alta prietena stia de
suveica pentru ca niste prieteni de-ai ei au plimbat-o prin Europa (lumea e
mica pentru suveica noastra) J Astfel, au urmat 6 zile, in care am ajuns la altitudini de 3300m, am skiat
pana in statiunile invecinate –Meribel sau Courchevel, ne-am grabit spre
telescaune, ca nu cumva sa ramanem pe partea cealalta a muntelui, ne-am
incercat puterile partii negre sau in afara partiilor, pe zapada afanata si am
dansat la Folie Douce – un apres-ski aflat pe partie, unde vin DJ renumiti, iar
spre finalul zilei, de la ora 15:30 atmosfera devine incendiara.
Cătălina Vlădescu